Dușmanul din casă
Proza Scurta
Emilia Poenaru Moldovan
iunie 16, 2016
0
Ştergea oglinda. O făcea cu îndârjire, scuipând-o din când în când pentru a-şi arăta dispreţul. Cine dracu’ l-a pus să se însoare? Auzi, un bărbat să şteargă oglinda. Şi ce dacă-i de Veneţia? Cristal de cea mai bună calitate. Trusoul neveste-si. Mulţumesc, n-avea nevoie. Mai bine îi aducea altceva, mai de preţ, în căsnicie. De pildă, să nu fi avut un copil din flori. Nici ea nu ştia al cui e. Sau nu voia să-i spună. Noroc că oglinda se ţinea bine. Ai fi zis că boxează cu ea. O ştergea mai bine de o oră. Indicaţia neveste-si: vin sărbătorile, trebuie s-o lustruieşti cel puţin două ore. Of, şi se întuneca deja. Îi era lene să se deplaseze până la întrerupător. Afară se făcea tot mai întuneric dar, ciudat, în cameră parca se lumina. Şi tocmai de la oglindă îi venea lumina. O flacără albăstruie, jucăuşă. Se depărtă puţin, nemaiîndrăznind s-o atingă. Iată că în locul flăcării albăstrui, apăru chipul unui bătrân cu barbă uriaşă, albă, ai cărui ochi tari şi aprinşi aproape că-l adormeau. Se mai trase câţiva paşi înapoi, îngrozit. Era prea de tot, aşchimodia de bătrân vorbea. Rânjea şi vorbea: vrei să ştii a cui fată e nevastă-ta? Dar al cui e copilul? Sau poate vrei să afli cu cine-i acum.Ţi-a spus că merge după cumpărături. Ha,ha, două ore să stergi oglinda! În orice caz, mie mi-ai făcut un mare serviciu. Hai, spune, ce vrei să afli. Poate vrei să ştii cine te-a turnat şefului că l-ai făcut găgăuţă. Sau cine ţi-a pus o vorbă bună să nu mai pleci în delegaţie în străinătate. Hai, spune odată ce vrei să ştii. Mai ales despre nevastă-ta pot să-ţi dau amănunte picante. Nu vrei? Ce, ai amuţit?
Nu, nu, nu, îi venea să strige, dar nu-i ieşea nici un sunet din gât. Sub privirile aprinse din oglindă, se trase tot mai mult înapoi, până dădu de peretele opus. Se lăsă pe vine, ostenit. Se izbi de ceva tare. Pipăi cu frică obiectul. Erau halterele cu care îşi menţinea tonusul muscular. Într-o fracţiune de secundă îi veni ideea salvatoare.
În clinchetul de cioburi de cristal veneţian desluşi hohotele batjocoritoare ale bătrânului.
O sută de neveste, o mie sau câte aşchii de cristal s-au risipit, toate stăteau în prag şi se închinau.
Editeaza textul
2 votes, average: 1,00 out of 1 (2 voturi)
Trebuie sa fiti logati ca sa puteti vota.
Loading...

Scrie un comentariu

You must be logged in to post a comment.

ChatApasa aici pentru chat !+